În statele totalitare, crizele generează nevoia de sprijin al liderilor din partea populației, aparatului administrativ, armatei și mai nou think-tank-urilor. Centrul pentru Studiul Relațiilor Internaționale din Rusia, un think-tank care poartă numele Valdai, a redactat un document în care a încercat să explice cum grupul BRICS poate opera pe timpul crizei Covid. BRICS reprezintă un grup format din RUSIA, CHINA, BRAZILIA, INDIA și AFRICA de SUD, a căror misiune presupune dezvoltarea economică și îmbunătățirea relațiilor dintre membri.
Think-tank-ul susține că BRICS poate reforma politica globală și poate umple golul lăsat de  grupurile  care obișnuiau să aibă un cuvânt de spus, făcând referire indirectă la G7 sau G20. Rusia poate avea un rol decisiv în acest sens, se susține într-una una din soluțiile afirmate de think-tank-ul rusesc. Aceste afirmații atestă nivelul de propagandă pe care Valdai îl răspândește, deoarece pleacă de la ipoteze care pot fi ușor demontate. FEDERAȚIA RUSĂ nu poate reforma politica internațională deoarece la ora actuală își pierde constant din credibilitate, din pricina asocierii cu China.

Federația Rusă și China pierd teren?

Politica dusă de Federația Rusă a determinat înclinarea balanței către Vestul Europei, întrucât statele europene, alături de unele din afara Europei, consideră că este mai bine să colaborezi cu Franța și Germania decât cu China sau Federația Rusă.  China nu poate fi un actor care să reformeze un sistem al politicii internaționale, deoarece momentan nu mai are credibilitate din cauza problemei Covid-19. Statele Unite capătă mai multă credibilitate decât regimul de la Beijing.  BRICS nu poate reprezenta o alternativă care să reformeze politicile mondiale, deoarece au nevoie să-și reformeze mai întâi politicile interne și să capete legitimitate. China și Rusia poartă eticheta de actori care fac lucrurile pe jumătate.
Deși Federația Rusă încearcă să reînceapă lucrările la conducta Nord Stream 2, după ce Statele Unite au impus sancțiuni și au oprit construcția acesteia, Germania a respins derogarea cerută de Federația Rusă pentru a continua lucrările. Conducta trece prin apele germane, cu destinația Greifswald, un oraș din nordul Germaniei. Deși în septembrie Federația Rusă a început un proces cu Uniunea Europeană pentru a pune capăt sancțiunilor impuse, acestea și-au făcut efectul, întrucât Rusia rămâne cu proiectul neterminat momentan, ceea ce conturează o lovitură teribilă de imagine asupra Rusiei.

Protecționismul începe să capete contur în lume, întrucât amenințarea Covid-19 a închis majoritatea economiilor și conexiunilor între state, întrebarea care este pe buzele tuturor se referă la felul în care statele își vor repara economiile și conexiunile. Statele europene pregătesc injecții economice pentru stimularea acestora, dat fiind faptul că circulația banilor este în pericol iar prețurile încep să crească iar puterea de cumpărarea să scadă.

De altfel, protecționismul este reflectat în primul rând prin dorința statelor de a-și proteja piețele interne și cetățenii, care ne aduce la următoarea întrebare: Dacă criza Covid va aduce sfârșitul globalizării? Acest lucru este din ce în ce mai cert, deoarece putem observa cum bătălia pentru fondul de reconstrucție propus de Franța pentru statele europene, mai exact o injecție alternativă pentru de 150-300 de miliarde anual între 2021-2023 pentru statele europene. Acest fond este încă în dezbatere dar întrebarea este ce procent vor primi statele, dacă va fi egal sau nu. În partea vestică se poartă lupte în legătură cu câți bani va finanțat, de către cine și cum se vor recupera banii. Este oarecum evident o divizare invizibilă între EST și VEST.

Schimburile internaționale sunt puse în pericol, pe fondul ascensiunii Chinei ca partener economic. Statele Unite încearcă să transforme criza într-un avantaj de tragere a răspundere a Chinei. Blocarea documentului Consiliului de Securitate de zilele acestea de către SUA, care dorea să ofere un armistițiu asupra crizelor și acțiunilor pe care le desfășoară statele, ridică semne de întrebare. Trump a acuzat în repetate rânduri Organizația Mondială a sănătății de ineficiență iar în acest moment, delegația americană nu a dorit ca WHO să fie trecută în documentul Consiliului de Securitate.

Guvernarea medicilor duce la o scădere a puterii politicului, astfel că guvernele vor pierde din legitimitate. Oare să fie aceasta o noua scăpare a politicului către guvernare tehnocrată? Rămâne de văzut acest lucru..

Jocurile se întețesc iar finalul pare vizibil, oferind o imagine a protecționismului. Totuși, rămâne să vedem ce se va întâmpla pe scena internațională în timpul relaxării.

Scena Internațională

Cursa pentru dobândirea legitimității mondiale este în continuă creștere în vremurile de criză. În timp ce statele se confruntă puternic cu valuri de contaminări cu Covid-19, vechea cursă pentru dobândirea legitimității și puterii pe scena internațională s-a mutat în sectorul sanitar. În sensul în care, lupta aceasta vizează felul în care statele se vor reface după depășirea crizei de Covid-19 sau mai bine spus, viteza cu care se vor reface. Această competiție are și o componentă ascunsă care începe să iasă la lumină încet, fiind cursa pentru dobândirea vaccinului anti covid-19. Rând pe rând, Statele Unite, Marea Britanie, Suedia, China, Israel și Germania dezvoltă posibile vaccinuri pentru combaterea Covid-19, însă competiția poate fi observată din exterior, prin viteza cu care fiecare testează acest vaccin.
Miza este evidentă, legitimitate și statutul de mare putere, mai bine spus, influența pe care oricare dintre cele enunțate o poate exercita asupra celorlalți jucători internaționali odată ce vor dezvolta primi acest vaccin.

Intensificarea competiției

În Statele Unite, FDA, Federal Food and Drugs Administration a aprobat vineri începerea testării a două vaccinuri împotriva covid 19 pe voluntari.
În Marea Britanie, testele pentru așa-zisul vaccin sunt în derulare de ceva vreme iar astăzi, 17 aprilie, Rishi Sunak cancelarul trezoreriei britanice a anunțat formarea unui grup de lucru care să se ocupe cu identificarea unui antidot pentru pandemie. Practic, odată cu formarea acestui grup de lucru, se vor intensifica cercetările pentru antidot.
Israelul este și el implicat în această cursă, pe 31 martie, institutul biologic israelian raporta progrese semnificative în ceea ce privește identificarea unui potențial vaccin pentru pandemia cu corona virus, însă testele clinice au nevoie de timp pentru izolarea potențialului virus.
În Suedia, testele au început încă de pe data de 18 martie dar, cu toate acestea, un vaccine nu va putea fi dezvoltat mai repede de septembrie 2020.
Institutul biologic German anunța cu ceva vreme că această cursă pentru dezvoltarea unui antidot este o muncă globală care presupune lucru în echipa al statelor. Atât Germania cât și restul statelor din Vest sunt angrenate într-o cursă continuă pentru depistarea unui posibil vaccin.
China este și ea prezentă în această cursă, ba chiar încercă să ofere ajutor statelor afectate puternic, precum Italia căreia i-a propus o un ajutor financiar pe care premierul italian l-a acceptat.

Covid-19 și apariția propagandei

Competiția pentru identificarea unui posibil vaccin a căpătat și laturi propagandistice și ideologice, în sensul în care asistăm la adevărate încordări de mușchi ale statelor pentru câștigarea legimității și statutului. Federația Rusă și China duc adevărate campanii de Fake News pentru a slăbi încrederea cetățenilor și a întoarce epidemia în favoarea lor. În această cursă s-au angrenat și Statele Unite care trimit atacuri împotriva Rusiei și Chinei dar, la Summitul G7 nu s-a putut da o declarație oficială în ceea ce privește criza pandemică din cauza faptului că oficialii americani doreau ca, Covid 19 să fie denumit Wuhan Virus. Președintele Trump lansează atacuri la adresa Chinei pe care îi numește direct responsabili răspândirea virusului.
În tabăra adversă, XI Jinping, președintele împărat al Chinei se prezintă salvator în fața supușilor săi, lovind cu putere în opoziția sa. China se extinde internațional prin așa-zisul ajutor oferit statelor măcinate de pandemie. În Europa, ultimul transport de măști către Finlanda a fost un mare eșec deoarece acestea prezentau defecțiuni și, cu toate acestea China a ajutat Italia, alături de Rusia. China trimite măști și în România, alături de Marea Britanie iar internațional a oferit ajutor pentru Brazilia și India. Dar, acest ajutor nu vine fără un preț, extinderea influenței Chinei și Rusiei este foarte puternică, sub haina acesta al ajutorului oferit.
Contrabalansarea pe plan european vine din partea Austriei și Marii Britanii care au trimis măști în Italia. Uniunea Europeană a oferit sume de bani țărilor europene, recent stabilind un nou pachet de ajutor agricol pentru statele membre care va fi livrat în octombrie. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene a criticat politica chineză referitoare la așa-zisul ajutor oferit care se dovedește de multe ori ineficient.

În final

Finalul acestei curse va oferi Comunității Internaționale statul sau statele cu legitimitatea cea mai mare, fie că vorbim despre Statele Unite, Marea Britanie, China, Israel sau Germania. Statutul de mare putere este pus în discuție având în vedere evoluția răspândirii virusului. Totuși, statul sau statele care vor dezvolta rapid un vaccin, vor avea un cuvând de spus în Sistemul Internațional

Zilele trecute, Federația Rusă a lansat un draft intitulat Declaration of Solidarity of the United Nations in the Face of the Challenges Posed by the Coronavirus Disease 2019 în cadrul Consiliului de Securitate ONU care, aparent, făcea apel la solidaritatea din partea statelor internaționale și limitarea barierelor comerciale dintre acestea, făcând referire indirectă la politica protecționistă dusă de președintele american Donald Trump.
În esență, putem spune că acest draft ar fi reprezentat încă o încercare din partea Rusiei de a câștiga puțin capital de imagine dar, dacă analizăm atent acest lucru, putem observa ceea ce se dorește cu adevărat „o încercare a acestora de ridica sancțiunile impuse de comunitatea internațională pe motiv de solidaritate și corona virus„.

Într-un interviu recent, Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba susține că Ucraina ar fi susținut blocarea acestui act și, statul său intenționează să fie de acord cu alt act care să nu conțină mesaje ascunse sau manipulare.

Mai jos puteți vedea documentul.

Zilele acestea am început să studiez cu mare interes spațiul economic asiatic, din secolul al XIX-lea până în zilele noastre, pentru a putea observa evoluția diplomatico-economică dintre state.
Pentru că în general nu-ți ajunge timpul să poți cerceta toate statele, m-am orientat spre unul dintre „coloșii” regionali, mai cu seamă China. Încă din primul an al facultății am fost pasionat de China și, datorită acestui fapt, am ales să scriu despre China secolului XXI în dizertația mea.

China, un stat comunist într-un secol capitalist?

Când vorbim despre China secolului XXI, nu avem cum să nu remarcăm evoluțiile pe care acest stat le-a performat încă din anii 1990. În primul rând, China a reușit să recupereze după multe lupte seculare Hong Kong, în iulie 1997, față de care aplicat principiul apărut în anul 1982, adică O țară,două sisteme , principiu derivat din inițiativa lui Deng Xiaoping, arhitectul Chinei de astăzi. Datorită strategiilor sale, Deng a reușit să construiască în 41 de ani capitalismul chinez, preluat anterior de urmașii săi, Jiang Zemin, Hu Jintao și Xi Jinping.

Ce înseamnă o țară două sisteme?

Acest sistem reprezintă o portiță a sistemului chinez către capitalism, prin acest lucru se poate spune că, China poate fi de asemenea și comunistă dar și capitalistă într-un secol unde jocurile se duc pe scene lumii iar dacă o țară dorește să fie parte din horă, trebuie să joace alături de jucătorii importanți. Într-o întâlnire cu președintele Ronald Reagan din 1984, liderul american remarcă după o ședință privată cu Deng „Acesta nu arată ca un comunist” (Ezra F. Vogel, Harvard University Press, 2011, p623). Deci, prin urmare, Deng a simțit faptul că, China trebuie reconfigurată în cazul în care dorește să devină o mare putere și să rivalizeze cu celelalte state. El va iniția deschiderea spre exterior, în sensul în care va încheia parteneriate economice și va sprijini state, chiar va adopta o politica favorabilă față de Taiwan, asta doar după ce va duce o negociere aprigă cu Statele Unite pentru a opri vânzarea de arme. Deschiderea chinei poate fi observată începând cu anii 90, China va semna în 1992 convenția de non-proliferare nucleară iar anul următor va semna convenția armelor chimice.

După recuperea Hong Kong, urmașul său, Jiang Zemin va continua politica de deschidere a lui Deng. În anul 2000, China va semna un memorandum pentru cooperare tehnică în privința drepturilor omului.(Elizabeth C. Economy, Oxford University Press, 2018, p154). Însă toate aceste gesturi generate de China fac parte din grandiosul plan al liderilor politici pentru reconstrucție a Chinei mari din perioada Qing.

Goana după resurse

China ocupă un loc fruntași între consumatorii mondiali de cupru și este în top 10 țări care poluează cel mai mult planeta. Cu toate acestea, ea este prezentă în tratatul climatic și, după retragerea Statelor Unite, vom putea vedea o ascensiune puternică a Chinei în ceea ce privește conducerea acestui pact. China are nevoie disperată de resurse deoarece se află în plin proces de evoluție și dezvoltare. Lemnul este un element esențial pentru care China se implică în exploatările din Malaezia, unde aproximativ 50% din produsul exploatării ajunge în China, deoarece multe firme chineze sunt implicate în acest proces. Ea se implică și în America de Sud, unde a achiziționat o mină pentru exploatarea zăcămintelor de subsol, folosind angajați locali. Alături de China, în Peru mai sunt și britanici dar și Indieni.
În Mongolia, China sapă după resurse de subsol însă, de puțin timp, autoritățiile mongoleze s-au prins și au dat o lege prin care cere pentru fiecare lucrător străin , trebuie angajați 7 lucrători mongolezi, ceea ce dă peste cap politica chineză de colonizare a Mongoliei exterioare cu chinezi han.

Acesta este finalul primului episod.

În aceste momente, în Federația Rusă se pune problema succesorului președintelui Vladimir Putin, care își va încheia mandatul în 2024.
Fiind prezent la un post tv public, președintele rus a anunțat propunerea sa pentru limitarea mandatelor prezidențiale la două, fără posibilitatea reînoirii , după un an de pauză, cum era până acum.
Noua reformă constituțională vizează de asemenea și limitarea puterilor președintelui în detrimentul parlamentului care va putea numi miniștrii în locul președintelui.
Fiind la al patrulea mandat, care urmează să expire în 2024, președintele Putin este posibil să intre în Consiliul de Stat, organism creat în anul 2000, cu rol de a da sfaturi președintelui în problemele întâmpinate de acesta. La ora actuală, acest consiliu are o influență mică asupra deciziei finale însă, este posibil să vedem o dezvoltare a consiliului pe viitor.
Jocul pe care Putin îl aduce în atenția opiniei publice și internaționale este de a ghici intențiile pe care le are în viitor, mai ales că în 2021, Federația Rusă va avea alegeri parlamentare iar Putin este preocupat să-și rezerve o majoritate puternică, având în vedere amendamentele propuse.